Meseria Reala – Adevar sau Provocare?

imagesPresupun ca fiecare dintre noi s-a intrebat odata-n viata ce meserie vrea sa aiba. Apoi de fiecare data s-a gandit daca este bun in acea meserie, iar in final a ramas cu o curiozitate flamanda ca nu stie ce are de facut defapt in viata sa. Trebuie sa te angajezi in final, absolut oriunde (cu mici exceptii) ar fi ca sa poti trai. Si uite asa ajungi sa dai cu capul de viata, trecand prin ea ca gasca prin apa, pentru ca nu ai facut si nu faci ceea ce iti place cu adevarat. Ei bine, cert este ca vei ramane surprins, cand te vei gandi ca puteai face altceva la intr-un alt moment in aceasta viata si ca ai luat o alta cale, dar consider ca niciodata nu e prea tarziu sa faci ceea ce iti place, ceea ce stii sa faci.

De multe ori ma intreb, care imi este meseria defapt, la ce sunt buna, si daca a-si supravetui din ea. Sincer din orice premisa plec ajung de fiecare data la acelasi raspuns, Nu Stiu. Si asta pentru ca nu am avut un mentor, care sa ma indrume in acea directie „fericita”. Iar asta doare pentru ca vezi tu, timpul trece si nu se mai intoarce. Imi vei putea spune ca ma contrazic, ca mai devreme spuneam ca nu e niciodata prea tarziu. Da, asa e dar tind sa cred ca uneori timpul e pierdut intr-o oarecare masura. Si al dracu doar am 24 de ani 😀

Printre altele, intotdeauna mi-am dorit sa fiu si actrita, sa joc in piese de teatru cunoscute, le-am iubit, le-am adorat si le ador, iar pentru acest drum, am ales sa fac un curs de teatru sa fiu aplaudata si  apreciata chiar de un mare actor, care m-a si sfatuit in prealabil sa urmez si o facultate in acest domeniu, ceea ce nu am facut din diverse motive, dar m-a motivat intr-o oarecare masura.

Cred in visul fiecaruia, cred ca fiecare dintre noi e bun intr-un anumit domeniu, e desavarsit, e minunat. Indiferent de rasa, cultura sau religie e inzestrat cu un dar. Problema e ca nu toata lumea isi da seama la timp la ce e bun  si de aceea intotdeauna va avea de pierdut. De cateva zile ma lupt cu mine, intrebandu-ma la ce sunt buna cu adevarat, care mie darul  si nu-l vad. Care imi este potentialul pe care nu-l gasesc. Aceeasi intrebare te invit sa o ai si pentru tine.

Ei bine, cert este ca fiecare avem un talent in noi, indiferent de orice. Dar din pacate cu trecerea timpului il uitam, uitam sa urmam visul nostru de copil, uitam sa fim luptatori pentru ceea ce ne defineste, pentru ceea ce suntem. Iar asta poate va face din noi niste tradatori pentru propria persoana, pentru noi insine, pentru ca ne pacalim, ne amagim si uitam sa fim cinstiti cu noi.

Zic: Ferice de cei ce isi cunosc darul, si il folosesc!!!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s